window.dataLayer = window.dataLayer || []; function gtag(){dataLayer.push(arguments);} gtag('js', new Date()); gtag('config', 'UA-168683314-1');

Dacă e isteric, e istoric

-Delia Vatamanu-

De ce avem reacții isterice?

Ţi s-a întâmplat vreodată să ai o reacție impulsivă declașată de un eveniment minor, iar după ce te-ai liniștit să îți dai seama că a fost o reacție exagerată și să nu înțelegi de unde vine? Poate ai trăit o astfel de experiență de mai multe ori. Nu e plăcut să simți că nu mai ai niciun fel de control asupra emoțiilor și asupra reacțiilor tale, de aceea voi explica pe scurt de ce se întamplă asta.

În acele momente psihicul tău asociază și aduce o interpretare a altor momente neprocesate (adică reprimate) din trecut. Reacția nu are legatură cu evenimentul prezent. Uneori ne putem da seama și singuri de asta, dar abia doar după ce trece evenimentul și se liniștesc apele.

Asta deoarece, la momentul primului eveniment, ai adus control asupra emoțiilor. Adică ai introdus voința și nu ai lăsat emoția să își continue cursul. Făcând asta, întrerupi mecanismul de autoreglare al organismului, care știe să revină la starea de bine dacă emoția a fost exprimată în totalitate. 

Prin control, întrerupi procesul de autoreglare. Iar asta face ca procesul să rămână „agățat” undeva pe fundal și să consume resurse pe care altfel le-ai putea folosi pentru a trăi în prezent. Deoarece, psihicul tău caută în permanență să ajungă în starea de echilibru, îți va aduce emoția neexprimată în prezent pentru finalizarea procesării.

Etape în procesarea completă a emoțiilor

Ce e de făcut în astfel de situații? Procesează emoțiile. Poți să faci asta urmând cei 6 pași de mai jos:

  1. Alocă-ți câteva minute într-un spațiu sigur în care să îți amintești ultimul eveniment care a declașat reacția. Amintindu-ți de acel eveniment, intră în contact cu emoția și simte ce ai simțit atunci.
  2. Identifică: ce emoție este, unde o simți în corp
  3. Gestionează: trăiește în conformitate cu specificul ei (dacă e tristețe, poate îți vine să plângi, dacă e furie, poate îți vine să lovești o pernă sau să strigi, etc.)
  4. Exprimă: scrie sau vorbește ceea ce gândești legat de eveniment, fără să judeci (adică fără a eticheta dacă e bine sau rău, dacă e normal sau nu)
  5. Procesează: adu înțelegere, ce informații poți extrage din eveniment; informații care, o dată integrate, îți vor schimba modul în care răspunzi sau reacționezi pe viitor
  6. Consumă emoția: stai în emoție până se cosumă. Nicio emoție nu durează o veșnicie, există un început și un proces de exprimare până se finalizează.

Pașii de mai sus sunt pașii prin care se restabilește autoreglarea emoțională, adică modul în care organismul știe să revină la starea de bine, de a-și menține echilibru și în plus, de a avea suficiente resurse atât pentru acum, cât și pentru viitorul apropiat.

Procesarea emoțiilor nu se face exclusiv pe emoție, ci e nevoie să folosim cogniția pentru a înțelege ce a creat-o. Adică să luăm informație din ceea ce s-a întâmplat, informație care atunci când ajunge în interior, modifică ceva, într-un sens pozitiv. În termeni de specialitate acesta se mai numește și perlaborare. 

Mi-a plăcut această denumire, deoarece este inspirat din procesul prin care se formează o perla. Perlele naturale se formează în interiorul scoicilor. Iau naștere atunci când un corp străin intră în interiorul scoicii și se așează pe țesuturile sale moi. Aceasta, pentru a se proteja de iritațiile provocate, începe să secrete straturi de sidef, formâdu-se astfel perla, care nu mai irită țesutul.

Cam așa este și în cazul emoțiilor reprimate, care ajung în timp să formeze răni și care se adâncesc dacă nu le acordăm atenție. O dată ce aducem înțelegere, se transformă într-o lecție valoroasă, care rămâne în interiorul nostru, precum perla în interiorul scoicii, dar fără să mai rănească.

Așadar, orice emoție puternică declanșată în prezent și care pare exagerată, este o oportunitate de a ne elibera de trecut. Doar amintește-ți că dacă e isteric, atunci înseamnă că e istoric și urmează cei 6 pași pentru a finaliza ceea ce a fost cândva reprimat.

Dacă e isteric, e istoric

-Delia Vatamanu-

De ce avem reacții isterice?

Ţi s-a întâmplat vreodată să ai o reacție impulsivă declașată de un eveniment minor, iar după ce te-ai liniștit să îți dai seama că a fost o reacție exagerată și să nu înțelegi de unde vine? Poate ai trăit o astfel de experiență de mai multe ori. Nu e plăcut să simți că nu mai ai niciun fel de control asupra emoțiilor și asupra reacțiilor tale, de aceea voi explica pe scurt de ce se întamplă asta.

În acele momente psihicul tău asociază și aduce o interpretare a altor momente neprocesate (adică reprimate) din trecut. Reacția nu are legatură cu evenimentul prezent. Uneori ne putem da seama și singuri de asta, dar abia doar după ce trece evenimentul și se liniștesc apele.

Asta deoarece, la momentul primului eveniment, ai adus control asupra emoțiilor. Adică ai introdus voința și nu ai lăsat emoția să își continue cursul. Făcând asta, întrerupi mecanismul de autoreglare al organismului, care știe să revină la starea de bine dacă emoția a fost exprimată în totalitate. 

Prin control, întrerupi procesul de autoreglare. Iar asta face ca procesul să rămână „agățat” undeva pe fundal și să consume resurse pe care altfel le-ai putea folosi pentru a trăi în prezent. Deoarece, psihicul tău caută în permanență să ajungă în starea de echilibru, îți va aduce emoția neexprimată în prezent pentru finalizarea procesării.

Etape în procesarea completă a emoțiilor

Ce e de făcut în astfel de situații? Procesează emoțiile. Poți să faci asta urmând cei 6 pași de mai jos:

  1. Alocă-ți câteva minute într-un spațiu sigur în care să îți amintești ultimul eveniment care a declașat reacția. Amintindu-ți de acel eveniment, intră în contact cu emoția și simte ce ai simțit atunci.
  2. Identifică: ce emoție este, unde o simți în corp
  3. Gestionează: trăiește în conformitate cu specificul ei (dacă e tristețe, poate îți vine să plângi, dacă e furie, poate îți vine să lovești o pernă sau să strigi, etc.)
  4. Exprimă: scrie sau vorbește ceea ce gândești legat de eveniment, fără să judeci (adică fără a eticheta dacă e bine sau rău, dacă e normal sau nu)
  5. Procesează: adu înțelegere, ce informații poți extrage din eveniment; informații care, o dată integrate, îți vor schimba modul în care răspunzi sau reacționezi pe viitor
  6. Consumă emoția: stai în emoție până se cosumă. Nicio emoție nu durează o veșnicie, există un început și un proces de exprimare până se finalizează.

Pașii de mai sus sunt pașii prin care se restabilește autoreglarea emoțională, adică modul în care organismul știe să revină la starea de bine, de a-și menține echilibru și în plus, de a avea suficiente resurse atât pentru acum, cât și pentru viitorul apropiat.

Procesarea emoțiilor nu se face exclusiv pe emoție, ci e nevoie să folosim cogniția pentru a înțelege ce a creat-o. Adică să luăm informație din ceea ce s-a întâmplat, informație care atunci când ajunge în interior, modifică ceva, într-un sens pozitiv. În termeni de specialitate acesta se mai numește și perlaborare. Mi-a plăcut această denumire, deoarece este inspirat din procesul prin care se formează o perla. 

Perlele naturale se formează în interiorul scoicilor. Iau naștere atunci când un corp străin intră în interiorul scoicii și se așează pe țesuturile sale moi. Aceasta, pentru a se proteja de iritațiile provocate, începe să secrete straturi de sidef, formâdu-se astfel perla, care nu mai irită țesutul.

Cam așa este și în cazul emoțiilor reprimate, care ajung în timp să formeze răni și care se adâncesc dacă nu le acordăm atenție. O dată ce aducem înțelegere, se transformă într-o lecție valoroasă, care rămâne în interiorul nostru, precum perla în interiorul scoicii, dar fără să mai rănească.

Așadar, orice emoție puternică declanșată în prezent și care pare exagerată, este o oportunitate de a ne elibera de trecut. Doar amintește-ți că dacă e isteric, atunci înseamnă că e istoric și urmează cei 6 pași pentru a finaliza ceea ce a fost cândva reprimat.

Distribuie articolul

Distribuie articolul

Abonează-te la Newsletter pentru doza săptămânală de inspirație.

Vei primi gratuit ghidul „Trauma și Relațiile”.

Un ghid menit să-ți aducă înțelegere asupra rănilor din copilărie și cum se manifestă în viața de adult.

Abonează-te la Newsletter pentru doza săptămânală de inspirație.

Vei primi gratuit ghidul „Trauma și Relațiile”.
Un ghid menit să-ți aducă înțelegere asupra rănilor din copilărie și cum se manifestă în viața de adult.

do you mind?

Contribuim la crearea unei societăți în care fiecare om își poate atinge adevăratul potențial într-o stare de deplin confort psihologic și emoțional.

do you mind?

Contribuim la crearea unei societăți în care fiecare om își poate atinge adevăratul potențial într-o stare de deplin confort psihologic și emoțional.

CONTACT

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

Pentru informații detaliate despre celelate programe cofinanțate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitați www.fonduri-ue.ro

ANPC | Termeni și Condiții | Politică de confidențialitate | Cookies

© 2023 DoYouMind.ro Toate drepturile sunt rezervate

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

Pentru informații detaliate despre celelate programe cofinanțate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitați www.fonduri-ue.ro

ANPC | Termeni și Condiții | Politică de confidențialitate | Cookies

© 2023 DoYouMind.ro Toate drepturile sunt rezervate

Go to Top