3 pași pentru eliberarea emoțiilor negative 

Leadership-ul a devenit un subiect foarte popular în ultimii ani.

Sunt mii de cărți scrise despre ce înseamnă să fii lider și cum sa devii un lider mai bun.

 

Ce este Self-Leadership-ul?

Dacă leadership-ul pune accentul pe capacitatea de a influența și motiva pe ceilalți, leadership-ul personal este despre capacitatea de a gestiona propria persoană. Presupune, de asemenea, capacitatea de a nu mai proiecta autoritate asupra altor persoane sau instituții și de a cauta ca aceștia să decidă modul propriu de acțiune, ci de a deveni responsabil pentru toate comportamentele și acțiunile propriei persoane. Implică o viziune și a face schimbări constructive spre un viitor care merită construit.

Pentru asta e nevoie de auto-reflecție, auto-cunoaștere, sinceritate, conștientizarea propiilor comportamente și ce impact sau consecințe au aceastea pe termen lung, împreună cu gestionarea emoțiilor, mai ales acele reacții involuntare pe care cu toții le experimentăm de-a lungul vieții.

Leadership-ul personal e o provocare. E mult mai ușor să vedem în alții ce funcționează sau nu, să îi indrumăm, însă când vine vorba de propria persoana lucrurile nu mai sunt atât de simple. Cu alte cuvinte, e mai ușor să ne uităm în exterior decât în propria ogradă.

Şi poate te gândești că e nevoie de auto-critică, pentru a schimba sau îmbunătăți comportamente, însă nu poți fi mai departe de adevăr. Cu critica nu ajungi prea departe. Crezi că un leader de succes folosește critica și judecata pentru a influența alte persoane într-un mod pozitiv?

Leadership-ul personal presupune a-ți parcuge ziua cu înțelegere, cu ușurință și compasiune fața de tine și cei din jur. Din acest motiv, leadership-ul personal nu se întamplă accidental, ci implică efort, atenție și o rutină zilnică care să te susțină în a progresa. Necesită un nivel ridicat de inteligență emoțională.

Daniel Goleman în articolul scris pentru Harvard Business Review, „What makes a Leader”, subliniază cinci caracteristici ale inteligenței emoționale: conștientizare de sine (self-awareness), auto-reglare (self-regulation), motivație, empatie și abilități sociale.

Ce este Self-Regulation?

În biologie și terapia psiho-somatică, auto-reglarea înseamnă a fi într-o stare de echilibru.

Auto-reglarea se referă la auto-reglarea emoțiilor, la abilitatea de a-ți gestiona stările,  comportamentul (mai ales reacțiile impulsive) și de a menține calmul în fața factorilor de stres. Şi poate nu pare ceva atât de dificil de făcut, unii din noi am devenit chiar buni în a ne controla reacțiile prin a igorna, a masca sau ascunde emoțiile. Însă pe termen lung, această abordare se va dovedi nesănatoasă, deoarece presupune forță, voință, o resursă limitată, și care utilizată excesiv pentru beneficii pe termen scurt, duce la epuizare.

Pentru a înțelege mai bine, voi face referire la  sistemul nervos autonom, care are un rol extrem de important, fiind responsabil de reglarea anumitor procese din corpul nostru, printre care respirația, digestia, ritmul cardiac, tesiunea arterială, temperatura corpului și reacțiile emoționale involuntare.

De ce este importantă auto-reglarea?

 

Vorbind de emoții, auto-reglarea presupune o flexibilitate și un spectru larg de emoții și comportamente folosite corespunzator evenimentelor și situațiilor din jurul nostru. Corpul nostru are abilitatea aceasta de auto-reglare și o poate face automat pentru noi, însă dacă acest lucru nu se întamplă, adică avem reacții impulsive la factori de stres, reacții care pot fi considerate exagerate de către cei din jur, înseamnă că ne aflăm într-o stare de de-reglare emoțională.

Această funcție de reglementare automată a răspunsurilor noastre instinctive este deseori trecută cu vederea. Deoarece creierul nostru e responsabil să ne asigure supraviețuirea și siguranța, suntem construiți să căutam constant amenințări în jurul nostru. Așa cum e societatea astăzi, aceste amenințări sunt percepute în primul rând din partea persoanelor pe care le întâlnim zilnic. Atunci când întâlnești o persoană pe care nu ai mai văzut-o vreodată, creierul deja face o evaluare a posibilelor pericole și va căuta aspectele negative. Având deja aceste filtre de percepție, o reacție aparent exagerată devine mai ușor de înțeles.

Auto-reglarea devine necesară atunci când barierele interne sau externe amenință realizarea eficientă a unei acțiuni, îndeplinirea unor obiective propuse sau relaționarea sănătoasă.

Cum prăcticăm auto-reglarea emoțiilor?

Cu toții am avut cel puțin un moment în care am fost copleșiți de emoții mai puțin plăcute, care au dus la reacții impulsive și poate au înrăutățit o situație. E neplăcut când se întâmplă și dacă aducem pe deasupra critica asupra propriilor reacții, nu facem decât să amplificăm emoțiile neplăcute.

E important să înțelegem că ceea ce pare a fi exagerare într-un anumit context, pentru persoana care reacționează impulsiv, chiar dacă nu-și dă seama, reacția respectivă este foarte justificată. O poți privi ca fiind picătura care a umplut paharul.

Din acest motiv este important să nu ignorăm emoțiile când apar și să le exprimăm într-un mod benefic pentru propria persoană și fără a răni pe cei din jur. Nu emoția în sine e problema, ci acțiunea sau comportamentul care rezultă din procesarea emoției.

Iată aici o strategie simplă pe care o putem utiliza pentru auto-reglare:

Pasul unu: Identifică emoția atunci când percepi modificări în ritmul respirației sau ritmul cardiac. Vezi unde se simte în corp, cum se simte, descrie senzația.

Pasul doi: Întreabă-te care sunt gândurile tale în momentul în care simți acea emoție puternică.

  1. Generalizezi o situație? Dacă da, izoleaz-o în prezent și dă-i o interpretare de moment.
  2. Ai omis ceva, ai sărit la o concluzie fără să ai toate datele? Este ceva ce ai putea să nu știi?
  3. E posibil să faci presupuneri sau să nu ai dovezi suficiente pentru interpretarea pe care o dai evenimentului? Care ar fi o interpretare mai constructivă?

Pasul trei: Practică o rutină care calmează: cea mai simplă și la îndemână este să îți îndrepți atenția pe respirație și să încetinești conștient ritmul respirației.

Respirația este o metodă simplă și la îndemână prin care putem comunica cu corpul nostru. Nu putem schimba ritmul în care bate inima, dar putem încetini respirația care la rândul său va duce la încetirea bătăilor inimii.

Acest lucru are două mari beneficii: primul este acela că va calma sistemul nervos, pentru ca este un semnal pentru corp că se află în siguranță, iar al doilea că aduce mai multă claritate și ancorare în prezent.

Să respirăm așadar conștient pentru a ne antrena capacitatea de auto-reglare și leadership personal!

Lasă un comentariu

Abonează-te la Newsletter pentru doza săptămânală de inspirație.

Vei primi gratuit ghidul „Trauma și Relațiile”.

Un ghid menit să-ți aducă înțelegere asupra rănilor din copilărie și cum se manifestă în viața de adult.


Categorii

Abonează-te la Newsletter pentru doza săptămânală de inspirație.

Vei primi gratuit ghidul „Trauma și Relațiile”.

Un ghid menit să-ți aducă înțelegere asupra rănilor din copilărie și cum se manifestă în viața de adult.

doyoumind? e aici să-ți întindă o mână în cele mai vulnerabile momente.