1. Anevrisme
• Dacă ai avut deja un anevrism sau dacă mai mult de o persoană din familie imediată (părinte, copil sau frate/soră) a avut unul.
• În timpul respirației, participantul poate avea o experienta adesea liniștita, dar există și momente când participantul începe spontan să se miște și/sau să vocalizeze în timp ce emoții incep sa se elibereze, ceea ce ar putea pune vasele de sânge ale creierului sub tensiune. Dacă ai avut deja un anevrism, acest tip de experiență te poate expune la un risc crescut de a avea un altul.
• În cele mai multe cazuri, anevrismele cerebrale nu sunt ereditare, și în general există doar un singur caz într-o familie. Cu toate acestea, uneori, un individ cu un anevrism cerebral poate avea și alți membri ai familiei afectați. Atunci când doi sau mai mulți membri de gradul întâi (părinte, copil sau frate/soră) au anevrisme dovedite, acestea sunt numite „anevrisme familiale”. Persoanele din aceste familii pot avea un risc mai mare de a dezvolta anevrisme decât populația generală. Vezi acest articol pentru detalii.

2. Astm (este nevoie sa ai inhalatorul disponibil în timpul sesiunii de respirație)
• Dacă ai astm, ești binevenit să respiri, dar trebuie să ai inhalatorul disponibil, deoarece uneori, în cazurile de boli psihosomatice cum ar fi astmul, psihicul poate intensifica efectiv simptomele încercând să amelioreze condiția.

3. Boli cardiovasculare și/sau anomalii, inclusiv atac de cord anterior
• Eliberarea emoțională puternică și/sau mișcarea fizică intensă pot pune stres asupra sistemului cardiovascular.

4. Retină Detașată
• Respirația mai rapidă și mai profundă reduce presiunea intraoculară. Acest lucru crește riscul de a avea daune permanente de vedere pentru o persoană cu o retină desprinsă. Click aici pentru mai multe informații.

5. Epilepsie
• Există o șansă ușor crescută de a avea o criză în timpul respirației conștiente din cauza respirației mai rapide și mai profunde.

6. Glaucom
• Uneori, în timpul unui proces intens, persoana care respiră poate resimți stres și efort intern, ceea ce ar putea crește temporar presiunea intraoculară, făcând simptomele glaucomului mai grave. În plus, dacă, după o sesiune, ai vederea încețoșată, ar putea fi un simptom al unui caz nedescoperit de glaucom și ar trebui să examinez ochii înainte de a mai repeat alte sesiuni de respirația neurodinamică.

7. Hipertensiune arterială necontrolată cu medicamente
• Eliberarea emoțională puternică și/sau mișcarea fizică intensă pot agrava problemele de tensiune arterială ridicată, crescând-o și mai mult.

8. Antecedente de accidente vasculare cerebrale sau convulsii

9. Osteoporoză
• Dacă este destul de serioasă încât mișcarea activă ar putea provoca daune fizice corpului.

10. Sarcină
• În respirația conștientă, respirația mai profundă determină anumite schimbări fiziologice în corpul tău, inclusiv acidifierea sângelui. Acesta este același sânge care trece prin făt. Deoarece, în cunoștința noastră, nu au existat niciodată studii cu privire la impactul acestuia asupra sănătății fătului, nu permitem femeilor însărcinate să practice tehnica de respirație neurodinamică. În plus, mai târziu în sarcină, dacă se intampla ca o persoana sa aibe o experiență de tip „renastere”, aceasta ar putea declanșa contracții premature.

11. Daca ai prescrise medicamente pentru subțierea sângelui/ anti-coagulantele sanguine, cum ar fi Sintrom, Trombostop
• Uneori, persoanele care respiră se mișcă destul de activ în timpul respirației. Dacă el/ea ar lovi, de exemplu, capul în ceva și ar crea o sângerare internă, corpul lor ar găsi dificil sau chiar imposibil să vindece sângerarea prin mecanismul obișnuit de vindecare prin coagulare.