window.dataLayer = window.dataLayer || []; function gtag(){dataLayer.push(arguments);} gtag('js', new Date()); gtag('config', 'UA-168683314-1');

Să înțelegem emoțiile negative.
5 emoții și 5 moduri sănătoase de a le procesa.

-Delia Vatamanu-

Petrecem mai mult timp la birou, decât acasă, așa că interaţiunile cu colegii pot fi cele care stârnesc multe emoţii și trăiri, care nu sunt comunicate, ci sunt „duse acasă”. Acasă se eliberează prin plâns, prin strigate la partener sau copii.  Cred că e important să ne înţelegem emoţiile și mai important să învăţăm să le   comunicăm.

Trebuie să fii mai pozitiv”, “Bucură-te de viaţă”, “Hai nu mai fi supărat” sunt doar câteva exemple de răspunsuri la emoţii mai puţin plăcute. Sunt două aspecte de înţeles legat de acest tip de abordare:

  1. Persoana care exprimă afirmaţiile de mai sus nu este deloc confortabilă cu propriile emoţii;
  2. Se creează sau se accentuează un sentiment de neputinţă în cel/cea care trăiește emoţiile negative, și se continuă un ciclu nesănătos de negare (a experienţei sau chiar a propriei persoane)

Avem tendinţa de a respinge ceea ce nu înţelegem. A ne cunoaște și înţelege propriile emoţii, nu numai că aduce o încredere mai mare în propria persoană, dar ne ajută și în relatii, în interacţiunea cu persoanele apropriate din viaţa noastră.

Care ar fi o alternativă la afirmaţiile de mai sus? Ei bine, ar putea fi: “Chiar dacă nu înţeleg prin ce treci acum, sunt aici pentru tine” sau “Îmi dau seama că nu te simţi prea bine acum, însă și eu trec printr-o perioadă mai dificilă,  și nu știu dacă reușesc să fiu aici pentru tine”.

Indiferent ce emoție apare și cum este exprimată, ajută să știm cum să ne raportăm față de persoana care are o reacție emoțioanală. Iată mai departe 5 emoții care pot fi dificil de acceptat.

1. Vinovăția

Vinovăţia e o emoţie destul de greu de procesat și, de cele mai multe ori, „ţinem” de ea (inconștient) pentru a ne proteja în a mai face sau repeta aceleași greșeli. Însă pe termen lung efectele ei pot fi distructive, afectându-ne încrederea de sine, starea de bine și capacitatea de a lua decizii corecte.

Poţi elimina treptat emoţia prin a te uita la situaţiile care o generează din altă perspectivă. Investighează ce lecţii ai avea de învăţat din situaţiile care generează emoţia, răspunde la întrebările: Care e motivul pentru care simt vinovăţie? Ce am de caștigat dacă păstrez emoţia? Cum afectează aceasta persoanele din jurul meu?

Învaţă să accepţi situaţia, și apoi imaginează-ţi noi posibilităţi: Ce ar fi diferit dacă nu ar exista vinovăţia? Cum altfel aș putea vedea situaţia?

E important să dai drumul vinovăției, ca apoi să îţi poţi asuma întreaga responsabilitate pentru viața ta și să mergi înainte într-un mod pozitiv.

2. Supărarea

Probabil ai mai auzit expresia „ca să nu fii dezamăgit e bine să nu ai așteptări”. Dar cum renunţi la așteptări? Personal cred că renunţarea la așteptări nu e altceva decât o așteptare în sine. Așteptările fac parte din natura umană, suntem de mici înconjuraţi de așteptările adulţilor: de a fi cuminte, de a lua note mari, etc.

Acceptarea e cheia, urmată de întrebarea: care e nevoia mea în această situtaţie? Sau faţă de persoana X? Recunoști nevoia din spate și înveţi să o comunici cât mai clar cu putinţă.

3. Tristețea

Tendința noastră de a evita tristețea este aproape instinctivă. De la o vârstă foarte mică, încercăm să evităm sentimentul. În calitate de adulți, ajungem să oprim exprimarea tristeții: „Nu fi trist. Înveselește-te. Nu mai plânge.” Am învățat să „fugim” de propriile emoții, să le ascundem, să le amorțim.

Tristețea este de obicei legată de pierdere sau de un moment semnificativ de conexiune sau bucurie care ne face să apreciem viața. E normal să simțim durere atunci când pierdem acea conexiune, e normal să fim triști atunci când ne deconectăm, poate, de propria personă și de ceea ce e importat pentru noi. E normal să simți și să ai emoții!

Tristețea e o reamintire a ceea ce contează, ce e important pentru noi și dacă găsim mesajul din spatele emoției, ne poate duce spre acele experiențe care dau sens vieții noastre.

4. Rușinea

„Mă faci de rușine”! Nu cred că există cineva din generația „cu cheia la gât” care să nu fi auzit măcar o dată aceste cuvinte. Cuvinte deloc ușor de dus pentru un copil care nu înțelege exact ce anume generează această reacție în părintele atât de îngrijorat de părerea vecinilor.

Nu vorbim aici de sentimentul acela generat atunci când ieșim din toaleta unui restaurant cu fusta agățată sus în talie, sau cu hârtie igienică lipită de talpa pantofului și traversăm jumătate de restaurant cu privirile ațintite spre noi. Momentul ăsta îl putem întoarce foarte rapid și cu umor prin a spune că încerci un nou stil, care, după privirile lor, e primit chiar cu admirație :D.

Ne referim aici la rușinea percepută față de propria persoană. E un sentiment extrem de neplăcut și distructiv, care este întărit de autocritică și evaluare de sine negativă. E ceva despre care nu vorbim, rușinea se simte în tăcere, în singurătate. Nimic mai nociv. Ne face „mici”, distorsionează realitatea și ne răpește libertatea de a fi. Cum ar fi dacă atunci când apare și simțim că ne cuprinde până în vârful obrajilor, ne întrebăm „ale cui standarde sau valori cred că încalc acum?” „e real sau adevarat pentru mine să cred gândurile venite o dată cu emoția?”

5. Furia

Cum comunicăm furia? În locul răbufnirilor impulsive sau a comentariilor nepoliticoase, fă o pauză înainte de a răspunde. În loc să dai vina pe alţii, comunică ce simţi tu (mă simt nedreptăţit/ neauzit/nerespectat) și implică persoanele din jur în a găsi soluţii pentru situaţia care a generat furia. 

La început poate fi dificilă această abordare, însă cu timpul, și cu exerciţiu, va deveni din ce în ce mai ușor.

Să înțelegem emoțiile negative.
5 emoții și 5 moduri sănătoase de a le procesa.

-Delia Vatamanu-

Să înțelegem emoțiile negative. 5 emoții și 5 moduri sănătoase de a le comunica

Petrecem mai mult timp la birou, decât acasă, așa că interaţiunile cu colegii pot fi cele care stârnesc multe emoţii și trăiri, care nu sunt comunicate, ci sunt „duse acasă”. Acasă se eliberează prin plâns, prin strigate la partener sau copii.  Cred că e important să ne înţelegem emoţiile și mai important să învăţăm să le   comunicăm.

Trebuie să fii mai pozitiv”, “Bucură-te de viaţă”, “Hai nu mai fi supărat” sunt doar câteva exemple de răspunsuri la emoţii mai puţin plăcute. Sunt două aspecte de înţeles legat de acest tip de abordare:

  1. Persoana care exprimă afirmaţiile de mai sus nu este deloc confortabilă cu propriile emoţii;
  2. Se creează sau se accentuează un sentiment de neputinţă în cel/cea care trăiește emoţiile negative, și se continuă un ciclu nesănătos de negare (a experienţei sau chiar a propriei persoane)

Avem tendinţa de a respinge ceea ce nu înţelegem. A ne cunoaște și înţelege propriile emoţii, nu numai că aduce o încredere mai mare în propria persoană, dar ne ajută și în relatii, în interacţiunea cu persoanele apropriate din viaţa noastră.

Care ar fi o alternativă la afirmaţiile de mai sus? Ei bine, ar putea fi: “Chiar dacă nu înţeleg prin ce treci acum, sunt aici pentru tine” sau “Îmi dau seama că nu te simţi prea bine acum, însă și eu trec printr-o perioadă mai dificilă,  și nu știu dacă reușesc să fiu aici pentru tine”.

Indiferent ce emoție apare și cum este exprimată, ajută să știm cum să ne raportăm față de persoana care are o reacție emoțioanală. Iată mai departe 5 emoții care pot fi dificil de acceptat.

1. Vinovăția

Vinovăţia e o emoţie destul de greu de procesat și, de cele mai multe ori, „ţinem” de ea (inconștient) pentru a ne proteja în a mai face sau repeta aceleași greșeli. Însă pe termen lung efectele ei pot fi distructive, afectându-ne încrederea de sine, starea de bine și capacitatea de a lua decizii corecte.

Poţi elimina treptat emoţia prin a te uita la situaţiile care o generează din altă perspectivă. Investighează ce lecţii ai avea de învăţat din situaţiile care generează emoţia, răspunde la întrebările: Care e motivul pentru care simt vinovăţie? Ce am de caștigat dacă păstrez emoţia? Cum afectează aceasta persoanele din jurul meu?

Învaţă să accepţi situaţia, și apoi imaginează-ţi noi posibilităţi: Ce ar fi diferit dacă nu ar exista vinovăţia? Cum altfel aș putea vedea situaţia?

E important să dai drumul vinovăției, ca apoi să îţi poţi asuma întreaga responsabilitate pentru viața ta și să mergi înainte într-un mod pozitiv.

2. Supărarea

Probabil ai mai auzit expresia „ca să nu fii dezamăgit e bine să nu ai așteptări”. Dar cum renunţi la așteptări? Personal cred că renunţarea la așteptări nu e altceva decât o așteptare în sine. Așteptările fac parte din natura umană, suntem de mici înconjuraţi de așteptările adulţilor: de a fi cuminte, de a lua note mari, etc.

Acceptarea e cheia, urmată de întrebarea: care e nevoia mea în această situtaţie? Sau faţă de persoana X? Recunoști nevoia din spate și înveţi să o comunici cât mai clar cu putinţă.

3. Tristețea

Tendința noastră de a evita tristețea este aproape instinctivă. De la o vârstă foarte mică, încercăm să evităm sentimentul. În calitate de adulți, ajungem să oprim exprimarea tristeții: „Nu fi trist. Înveselește-te. Nu mai plânge.” Am învățat să „fugim” de propriile emoții, să le ascundem, să le amorțim.

Tristețea este de obicei legată de pierdere sau de un moment semnificativ de conexiune sau bucurie care ne face să apreciem viața. E normal să simțim durere atunci când pierdem acea conexiune, e normal să fim triști atunci când ne deconectăm, poate, de propria personă și de ceea ce e importat pentru noi. E normal să simți și să ai emoții!

Tristețea e o reamintire a ceea ce contează, ce e important pentru noi și dacă găsim mesajul din spatele emoției, ne poate duce spre acele experiențe care dau sens vieții noastre.

4. Rușinea

„Mă faci de rușine”! Nu cred că există cineva din generația „cu cheia la gât” care să nu fi auzit măcar o dată aceste cuvinte. Cuvinte deloc ușor de dus pentru un copil care nu înțelege exact ce anume generează această reacție în părintele atât de îngrijorat de părerea vecinilor.

Nu vorbim aici de sentimentul acela generat atunci când ieșim din toaleta unui restaurant cu fusta agățată sus în talie, sau cu hârtie igienică lipită de talpa pantofului și traversăm jumătate de restaurant cu privirile ațintite spre noi. Momentul ăsta îl putem întoarce foarte rapid și cu umor prin a spune că încerci un nou stil, care, după privirile lor, e primit chiar cu admirație :D.

Ne referim aici la rușinea percepută față de propria persoană. E un sentiment extrem de neplăcut și distructiv, care este întărit de autocritică și evaluare de sine negativă. E ceva despre care nu vorbim, rușinea se simte în tăcere, în singurătate. Nimic mai nociv. Ne face „mici”, distorsionează realitatea și ne răpește libertatea de a fi.

Cum ar fi dacă atunci când apare și simțim că ne cuprinde până în vârful obrajilor, ne întrebăm „ale cui standarde sau valori cred că încalc acum?” „e real sau adevarat pentru mine să cred gândurile venite o dată cu emoția?”

5. Furia

Cum comunicăm furia? În locul răbufnirilor impulsive sau a comentariilor nepoliticoase, fă o pauză înainte de a răspunde. În loc să dai vina pe alţii, comunică ce simţi tu (mă simt nedreptăţit/ neauzit / nerespectat) și implică persoanele din jur în a găsi soluţii pentru situaţia care a generat furia. La început poate fi dificilă această abordare, însă cu timpul, și cu exerciţiu, va deveni din ce în ce mai ușor.

Distribuie articolul

Distribuie articolul

Abonează-te la Newsletter pentru doza săptămânală de inspirație.

Vei primi gratuit ghidul „Trauma și Relațiile”.

Un ghid menit să-ți aducă înțelegere asupra rănilor din copilărie și cum se manifestă în viața de adult.

Abonează-te la Newsletter pentru doza săptămânală de inspirație.

Vei primi gratuit ghidul „Trauma și Relațiile”.
Un ghid menit să-ți aducă înțelegere asupra rănilor din copilărie și cum se manifestă în viața de adult.

do you mind?

Contribuim la crearea unei societăți în care fiecare om își poate atinge adevăratul potențial într-o stare de deplin confort psihologic și emoțional.

do you mind?

Contribuim la crearea unei societăți în care fiecare om își poate atinge adevăratul potențial într-o stare de deplin confort psihologic și emoțional.

CONTACT

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

Pentru informații detaliate despre celelate programe cofinanțate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitați www.fonduri-ue.ro

ANPC | Termeni și Condiții | Politică de confidențialitate | Cookies

© 2023 DoYouMind.ro Toate drepturile sunt rezervate

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

Pentru informații detaliate despre celelate programe cofinanțate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitați www.fonduri-ue.ro

ANPC | Termeni și Condiții | Politică de confidențialitate | Cookies

© 2023 DoYouMind.ro Toate drepturile sunt rezervate

Go to Top